7 motive ştiinţifice care demostrează ca râsul ne face bine

Am auzit cu toţii expresia „râsul este cel mai bun medicament”, totuşi, puţin dintre noi ştiu că acest lucru a fost dovedit ştiinţific de cercetători. Un bun simţ al umorului şi abilitatea de a râde des poate fi benefic sănătăţii tale fizice, emoţionale şi sociale.

E mai ieftin decât o vizită la doctor şi funcţionează mai bine uneori mai bine decât medicamentele de pe piaţă, aşa că de ce să nu-i dai o şansă.

Iată câteva motive pentru care ai foarte multe beneficii dacă răzi mai des sau sa-ţi dezvolţi simţul umorului.

1. Râsul este legat de funcţionarea sănătoasă a vaselor sânge.

Râsul declanşează dilatarea sau expandarea ţesutului care formează căptuşeala interioară a vaselor de sânge şi creşte fluxul sanguin. Potrivit cercetătorului Michael Miller, nu este exclus ca râsul să fie important în menţinerea endoteliului sănătos şi în reducerea riscului de boli cardiovasculare.

2. Râsul îmbunătăţeşte sănătatea emoţională.

Se pare că un simţ al umorului bine dezvoltat şi râsul declanşează zonele din creier responsabile de starea emoţională, eliberând dopamină, care ajută creierul să proceseze răspunsurile emoţional şi măreşte plăcerea experienţei; serotonină, care îmbunătăţeşte starea de spirit şi endorfinele care reglementează durerea şi stresul şi induc euforia.

Râsul mimează euforia pe care o regăsim în muzică sau dans, dovezile sugerând că aceste stări sunt asociate cu eliberarea de endorfine.

3. Râsul joacă un rol important în interacţiunea şi legăturile sociale.

A fost emisă o ipoteză conform căreia râsul ar fi apărut înainte ca oamenii să vorbească. Ceea ce înseamnă că oamenii sunt conştienţi de anumite repere sociale.

Râsul joacă un rol important în reglarea conversaţiei de la om la om şi este semnificativ de important în legarea de prietenii între grupuri de persoane. Un simt al umorului bine dezvoltat este important în comunicarea interpersonală şi în atracţie, fiind o practic o competenţă socială. Un simţ al umorului sănătos reuneşte şi crează legături puternice între prieteni şi familie, consolidând identitatea de grup.

4. Râsul te face o persoană atractivă.

Studiile au arătat că barbaţii cu un bun simţ al umorului sunt mai atractivi. Şi, evident, bărbaţii sunt mai atraşi de femeile care râd copios la glumele lor. Râsul te face să te simţi mai confortabil în diverse situaţii sociale, precum petrecerile. Te poate ajuta să-ţi măreşti cercul de prieteni. De asemenea, dacă ai un simţ al umorului bine dezvoltat îţi măreşti şansele de angajare la interviul pentru locul de muncă pe care îl doreşti.

5. Scade stresul şi anxietatea.

Umorul poate fi o barieră de rezistenţă în viaţa de zi cu zi când avem diverse probleme. Râsul poate creşte capacitatea de adaptare la situaţiile dificile. Acesta moderează efectele negative ale stresului asupra sănătăţii şi promovează o stare de spirit pozitivă care anulează emoţiile negative. Totodată, un simţ al umorului bine dezvoltat te poate ajuta să treci mai uşor peste probleme şi evident să vezi partea plină a paharului.

6. Întăreşte sistemul imunitar.

Experienţele stresante de zi cu zi suprimă sistemul nostru imunitar chiar şi la cele mai simple probleme, spre exemplu: nu-ţi porneşte maşina. Aceste experienţe stresante cresc riscul de boli infecţioase şi a bolilor de inimă. Însă un bun simţ al umorului previne stresul de a afecta sistemul imunitar, protejându-te de boală.

7. Este benefic pentru sistemul respirator.

Râsetele oferă cea mai rapidă şi uşoară metodă de reglare a respiraţiei prin golirea plămânilor de aer. Aceasta duce la o creştere imediată a frecvenţei cardiace, frecvenţei respiratorii şi a consumului de oxigen. Un râs prelungit şi entuziast înlătură plămânii de aer rezidual şi îl înlocuieşte cu unu proaspăt, bogat în oxigen. În termeni mai simpli, îţi permite să respiri mai adânc, îmbunătăţind sănătatea sistemului respirator pentru cei cu probleme precum astmul.

Râsul face atât de mult bine că oamenii au inventat yoga cu râs. Această metodă de yoga revitalizează organismul şi controlează stările mentale reglând curgerea „forţei vitale, inducând calm, concetrare şi energiei.

Reply