Noi studii indică faptul ca melatonina ne ajută mai mult decât pentru un somn liniştit. Acestea indică efecte interesante precum îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţii cu cancer, cărora le poate prelungi viaţa. Alte beneficii ale melatoninei includ şi lupta împotriva bolilor degenerative ale sistemului nervos – precum boala Alzheimer sau accidentele vasculare – precum şi prevenirea migrenelor.

Melatonina este secretată de glanda pineală din creier. Pentru mai mult de un sfert de secol, oamenii de ştiinţă au fost intrigaţi de capacitatea melatoninei de a coordona ritmurile fiziologice ale organismului care ajută creierul uman la stabilirea ceasului biologic.

Factorul principal care afectează melatonina este lumina, care inhibă secreţia acestui hormon natural. Întunericul are efectul opus, semnalând glandei pineale momentul de a secreta melatonină. Ciclurile normale de producţie de melatonina sunt modificate din cauza unor factori ca îmbătrânirea, medicamentele şi expunerea la lumină pe timp de noapte. În timp ce efectele perturbate ale secreţiei de melatonină pe termen lung nu sunt încă pe deplin cunoscute, unii oameni de ştiinţă sugerează că ani că nopţile nedormite sau muncite ar putea duce lejer la cancer.

Din fericire, suplimentele alimentare cu melatonină pot restaura în siguranţă şi eficient ritmul circadian al organismului ca să ai parte de un somn odihnitor şi ca ceasul biologic să ticăie pe durata întregii tale vieţi, cât mai lungă şi sănătoasă.

Mai multă melatonină, mai puţin PMS

Dacă simtomele tale PMS (sindromul premenstrual) te scot din sărite pe tine şi pe partenerul tău, ar trebui să-ţi reevaluezi obiceiurile legate de somn. Un studiu făcut de Douglas Mental Health University Institute arată că nivelul de melatonină joacă un rol important în sindromul premenstrual.

Potrivit specialiştilor, dacă luaţi melatonină între zilele 12-28 de ciclu, veţi avea o stare de spirit mai bună şi un somn odihnitor noaptea.

Efecte anti îmbătrânire

Dacă n-ai nicio grijă în primii 30 de ani, vei avea în următorii 30, deoarece vei resimţi că îmbătrâneşti. Vestea cea mai bună este că s-a demostrat că melatonina a fost demostrată că poate încetini procesul de îmbătrânire. O echipă de cercetare de la Paris a găsit că tratamentele pe baza de melatonină pot întârzia primele semne ale îmbătrânirii la mamifere mici cu 3 luni (foarte mult, comparativ cu viaţa animală unde media de viaţă ar fi de 12 luni, este substanţial). Nu te va face să arăţi ca un bebeluş sau ca un adolescent, dar melatonina te poate ajuta psihic şi fizic să te simţi mai tânăr.

Nu trebuie să-ţi faci griji în privinţa curelii

Nivelul mic de melatonină din sânge este strict legat de diverse boli ce ar putea afecta procesarea alimentelor bogate în zahăr sau dulci. Concentraţiile mici de melatonină sunt un factor de risc pentru diabetul zaharat. Receptori ai melatoninei au fost găsiţi în multe ţesuturi ale corpului, inclusiv pancreasul care produce insulina (hormonul care depozitează grăsimea). Potrivit unui studiu, participanţii cu niveluri mici de melatonină se confruntă de două ori mai mult cu riscul de diabet zaharat în curs de dezvoltare decât cei cu nivel mai mare. Pre-diabetul începe cu insomnie.

Alte studii arată că melatonina este strâns legată de greutatea corporala.

Melatonina bună împotriva migrenelor

Un studiu promiţător arată că cei care suferă de migrene pot reduce frecventă şi severitatea durerilor de cap prin melatonină. Persoanele care iau melatonină înainte de culcare au avut de două ori mai puţine dureri de cap şi intensitatea lor a scăzut drastic. Potrivit specialiştilor, s-ar putea ca melatonina să aibă un efect anti-inflamator şi elimină radicali liberi care provoacă durerea de cap.

Trezeşte glanda tiroidă

Dacă pe tine te face să dormi, melatonina are efect invers asupra tiroidei. Aparent, cu înaintarea în vârstă producem mult mai puţină melatonină dar şi alţi homoni precum cei tiroidieni, care ste stăpânul metabolismului tău.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că administrarea de melatonină înainte de somn rezultă o îmbunătățire foarte semnificativă a funcției tiroidiene. Astfel, au fost reduse stările de depresie şi îmbunătăţiri semnificative ale dispoziţiei.

Beneficii neuroprotectoare

Melatonina este un antioxidant puternic produs de organism. Melatonina protejează lipidele şi proteinele împotriva deteriorării şi poate elimina unii dintre cei mai periculoşi radicali liberi din organism – inclusiv hidroxilul și peroxidul de hidrogen. Spre deosebire de alţi antioxidanţi, melatonina se dispersează uşor în celule şi chiar traversează bariera hemato-encefalică (sânge-creier) pentru a proteja creierul delicat.

Din păcate, nivelurile de melatonină produsă natural scade odată cu înaintarea în vârstă, lăsând persoanele mai în vârstă cu protecţie limitată antioxidantă împtotrivă stărilor de asociate cu stresul oxidativ, în special bolile neurodegenerative. Suplimentele de melatonina ar putea ajuta adulţii mai în vârstă să-şi sporească protecţia antioxidantă împotriva unora dintre cele mai devastatoare boli dde îmbătrânire, precum Alzheimer, Parkinson sau accidentul vascular.

Ajută pacienţii cu Alzheimer

Concentraţia de melatonină din organismul pacienţilor cu boala Alzheimer este deosebit de scăzută. Aproape jumătate dintre persoanele afectate suferă de tulburări de somn şi agitaţie şi alte simptome ce apar între după-amiază şi seară. Suplimentele de melatonină au numeroase beneficii pentru pacienţii cu Alzheimer ajutând la îmbunătăţirea somnului şi reducând mai târziu simptomele grave. Melatonina a ajutat şi pentru a reducerea deteriorării cognivite la persoanele cu Alzheimer, prin protejarea celulelor cerebrale de proteine toxice.

Melatonina atenuează simptomele pacienţilor cu Parkinson

Melatonina poate juca un rol important şi în sprijinirea pacienţilor care suferă de Parkinson. Boala Parkinson este asociată cu secreţie întreruptă de melatonină în creier, şi suplimentele alimentare de melatonină poate ajuta la îmbunătăţirea eficienţei somnului la adulţi.

Poate preveni leziuni grave ale creierului la accidentul vascular celebral

Creierul este afectat iremediabil atunci când o persoană suferă un accident vascular celebral. Oamenii de ştiinţă au descoperit, administrând pe animale care au suferit accidente celebrale, că melatonina luptă împotriva daunelor produse de accidentul cerebral şi împotriva deteriorării celulelor. Administrată la momentul accidentului vascular celebral, melatonina a limitat aria de leziuni la nivel celebral, scăzând numărul celulelor moarte din creier şi a redus rata de deces.

Aceste investigaţii susţin acţiuni de protecţie a melatoninei provine din acţiunile sale antioxidante şi de eliminare a radicalilor liberi.

Totodată, administrarea de melatonină scade unul dintre cei mai importanţi factori ai accidentului celebral: tensiunea arterială crescută.

Melatonina luptă împotriva cancerului

Unul dintre cele mai importante beneficii ale melatoninei este faptul că luptă împotriva unei game largi de tipuri de cancer: cancer de sân, cancer de ficat, unele tipuri de cancer pulmonar şi metastaza creierului de la tumori.

În plus, melatonina poate ajuta în contracararea toxicitătii tratamentului de chimioterapie. Potrivit studiilor, melatonina protejează împotriva efectelor secundare asociate tratamentului de chimioterapie, inclusiv scăderea numărului de trombocite, neurotoxicitate, deteriorarea inimii, ulceraţii bucale şi oboseală.

Melatonina te ajută să dormi mai bine şi mai sănătos

A dormi destul este foarte important, dar foarte multe persoane au tot felul de dificultăţi în a adormi sau tulburări ale somnului din cauza stresului, calculatorului şi luminii artificiale. Insomnia poate apărea de la o varietatea de factori de la ore de muncă până la călatorii lungi care perturbează obiceiurile obişnuite de somn. Nu este de mirare că mulţi se trezesc deja obosiţi.

Melatonina este un excelent somnifer natural, deoarece este un hormon recunoscut de organismul nostru. Somniferele pot afecta starea de sănătate şi psihică, nu şi melatonina. În principiu, din cauza faptului că pierdem mult timp în faţa calculatorului, a televizorului sau telefonului, lumina artificială este confundată de creierul nostru cu ziua. Prin urmare, el nu ştie exact când a început noaptea ca să producă melatonină. Este bine ca înainte de a ne programa somnul, să nu mai privim lumina arficială timp de o oră.

Aşa cum am precizat mai sus, odată cu înaintarea în vârstă, nici nivelul hormonului de melatonină nu mai este acelaşi, fiind produs de creier în cantităţi mai mici. Dacă ai probleme cu somnul din cauza insomniei este recomandat să vorbeşti cu medicul sau farmacistul dacă să iei nişte suplimente pe bază de melatonină ca să-ţi revii.

Melatonina este recomandată şi pentru cei care călătoresc. Melatonina contribuie la diminuare efectelor negative ale tulburărilor de somn din cauza decalajului de fus orar. Dacă iei cu o zi înainte de a călători şi câteva zile după ce ai ajuns la destinaţie te vei simţi mai energizat şi mai odihnit. Totodată, melatonina scurteaza timpul necesar pentru a adormi, de aceea după ce iei melatonină este recomandat să stai în pat şi eventual să dormi.

Pentru somn este recomandată o doză între  0.3-5.0 mg, însă cele mai comune doze sunt între 1-3 mg. Pentru pacienţii cu cancer, doza recomandată este între 3-50 mg pe zi.

După cum vezi, melatonina are numeroase proprietaţi benefice pentru organism. Dacă ai luat melatonină sau ai alte lucruri de adăugat, aştept comentariile tale în rubrica de mai jos.


1 comentariu

Manea Loredana · septembrie 14, 2018 la 10:30 pm

Vă rog să mi spuneți dacă pot sa mai iau melatonina în situația în care urmează sa fac o operație cu anestezie .

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *